Dintotdeauna m-au
atras materialele naturale. Mi-a plăcut să învăţ cât mai multe despre ele şi
despre cum pot fi prelucrate încât să se transforme în nişte obiecte nu doar
practice, ci şi frumoase.
Îmi place să mă
joc cu lemnul... Textura, linia, culoarea, totul mi se pare o provocare când e
vorba de lemn. Încă de pe când aveam 12, 13 ani m-a pasionat lemnul, sa lucrez
cu el, să îi dau formă. Am avut o perioadă atunci... poate datorită programei şcolare
din vremea respectivă... sau poate datorită profesorului de lucru manual, care
ne-a încurajat să fim creativi, să facem fiecare câte ceva cu ce material ne
plăcea... Ori o fi fost şi contribuţia clubului la care participam după
şcoală, unde lucram la navomodelul meu. Un navomodel care nici până în ziua de
azi nu este gata... încă îi caut schiţele pe net şi prin revistele vechi de modelism.
În plus, cum ziceam în altă postare, visez şi la scaunul meu din
lemn pe care să mă aşez când mă încalţ...
Dar să revenim la
subiectul nostru de azi, care este steampunk no. 2. Pentru că era în
plan o nouă lampă din seria steampunk şi pentru că îmi era gândul şi la lucrul
cu lemnul, am optat pentru o combinaţie, după un model pe care îl văzusem în
mai multe variante pe internet. Îmi plăcuse datorită îmbinării inedite dintre
metalul rece şi rigid al ţevilor şi lemnul cald, luminos, maleabil... Să ne
încercăm puterile, mi-am zis, căci cu siguranţă lampa va câştiga un plus de
lumină prin asocierea cu lemnul...
Nu am insistat
când v-am prezentat prima lampă creată de mine asupra acestui stil foarte
apreciat în zilele noastre. Le-am numit lămpi steampunk, dar mai pe lung s-ar
numi „industrial pipe lamps”, adică lămpi industriale făcute din ţevi.
Odată cu
preferinţa pentru spaţiile vaste şi înalte, necompartimentate prin uşi, genul
hală industrială, a început să fie apreciat tot ce înseamnă mobilier cu aspect
industrial, de la uşi, dulapuri, mese, la lămpi sau elemente decorative. Dintre
materiale, metalul este vedeta stilului, cum altfel?, că e vorba de ţevi,
tablă, plase de sârmă, lanţuri etc. Cred că ştiţi despre ce e vorba, sigur aţi
dat prin baruri de astfel de obiecte metalice, cel mai des întâlnite fiind
lămpile de tavan, cu un bec simplu, fără abajur... Hmmmm, zic eu bec simplu,
dar numai simplu nu este; pentru un maximum de efect, la aceste lămpi fruste se
folosesc aşa-numitele becuri vintage, becurile Edison, cu filamente decorative
care ţin loc de orice ornament.
Buuuuun... Să vă
povestesc un pic despre ţevi, cum se aleg şi cum se asamblează.Mărimile ţevilor...
sunt diverse... Piesele cu care se îmbină... la fel... De fiecare dată se poate
crea ceva unic. La început încerc să îmi fac o imagine, pentru ca în final să
ajung la cu totul şi cu totul altceva. Nu există o mărime standard pentru o
lampă, aşa cum nu există nici o formă standard în curentul acesta. De data asta
lampa a ieşit de culoare neagră, şi se pare ca această culoare închisă dă bine cu locul în care ea aduce lumina. Pe
viitor, mă gândesc că şi o textură de rugină ar fi interesantă... Rămâne de văzut.
Asamblarea poate părea o joacă de copil. Într-o anumită măsură, chiar aşa
este... dar, dacă nu ţi-ai luat muşchii la tine, nu mai este aşa. În plus, eu
vreau ca totul să fie funcţional, aşa că asamblarea devine mai dificilă, iar
alegerea pieselor... înseamnă câteva drumuri... ore... prin magazine.
Să vă povestesc şi
despre lemn, cum şi-a găsit el locul în ansamblul lămpii metalice.....
Lemnul... uitaţi-vă în jurul vostru şi spuneţi-mi dacă nu aveţi cel puţin o
bucată de lemn. Lemnul ne dă senzaţia de casă, de căldură, de linişte. M-am
decis să îl folosesc în combinaţia cu fierul rece şi negru astfel încât să îi
dau lămpii acel aer de... acasă, de relaxare. M-am gândit la mai multe variante
de lemn: lemn de brad, molid – lemn moale şi uşor rece – sau lemn de ştejar, fag
– lemn de esenţă tare, mai cald, mai greu de prelucrat, dar mai plăcut la
atingere. O singură bucată, solidă, sau laminat. În cele din urmă am mers pe
varianta lemn de ştejar şi laminat.
Am să intru puţin
în detalii şi am să vă spun că, la prima vedere,ca şi la ţevi, totul pare
simplu. Se ia nişte lemn şi se laminează, iar apoi vii şi pui corpul lămpii pe
suportul creat. Ar fi atât de simplu... Nu este. La noi nu se găsesc unele
piese banale, iar, dacă gaseşti ceva similar, de cele mai multe ori au un preţ
foarte foarte mare. Suportul din lemn a trebuit să găzduiască acel canal prin
care firul intră în lampă şi, totodată, să se poată prinde şi de corpul lămpii,
la acelaşi nivel, căci flanşa aceea care constituie baza are o proeminenţă ce a
trebuit să se încastreze la fix în bucăţica de lemn abia creată. Pentru asta a
fost nevoie de mai multe ore de lucrat lemnul, cu atenţie şi răbdare. Iniţial a
fost creată o singură bucată din lemn pentru suport, dar s-a dovedit a fi
destul de subţire şi în timp putea să se curbeze sau să se deterioreze
iremediabil. Aşa că am decis să mai fac una, identică, pe care am lipit-o peste
prima bucată.
Privind lampa din faţă, nu pare nimic interesant, dar, privind-o
din lateral, pare un joc de texturi. Este ceea ce se numeşte end grain... noi, de pe plaiurile
mioritice, o mai numim... fibră. Eeeee.... acest end grain este al naibii de greu de finisat dar, astfel încât să nu
rămână poros... rugos...
Ce a rezultat se
vede în poze, lumina caldă a becului decorativ căzând frumos pe suportul de
lemn care parcă o intensifică. Ce nu se vede în poze însă este atmosfera intimă
pe care lampa o creează în cameră, în ciuda aspectului minimalist și cumva dur.
Bucățica aceea de lemn face minuni, cum vă spuneam. Face un contrast plăcut și
ingenios cu restul.
Cât despre bec,
inițial am pus unul de 60 W, dar era totuși prea puternic, așa că l-am schimbat
cu unul de 25 W, care nu deranjează ochii când e privit direct. Și merită să îl
poți privi direct, căci filamentul se vede foarte frumos, așa cum am reușit
să-l prind în câteva dintre poze... În plus, am gândit această lampă pentru
lectură ori relaxare, mai puțin pentru activități la care e nevoie de mai multă
lumină.
Să nu credeţi că nu există şi becuri cu led pentru astfel de lămpi...
Există.... doar că efectul este unul ciudat. Lumina,
chiar şi cea galbenă, este rece, şi, neavând filament, totul este parcă prea
intens.
Să vă mărturisesc
că e în lucru și steampunk nr. 3? :)) Dacă vă plac aceste lămpi și ați
vrea să aveți una acasă, știți unde mă găsiți, pot face la comandă unul dintre
modelele pe care vi le prezint sau putem negocia oricând un alt model.
